OK, deci am fost un pic leneş şi nu am scris nici de Future of Media 2017, nici de Zilele Biz... Să recuperăm.
Pe 23 noiembrie 2017, în cadrul elegant oferit de Hotel Ramada Parc, am participat la conferinţa Future of Media 2017. Urmează notiţe despre câteva dintre prezentări.

Lucian Lipovan, head of digital content, PROtv
Despre paralela dintre televiziune, internet şi site-uri media. Mediile concurează nu la minut ci la secundă, mouse-ul şi touchscreen-ul sunt duşmanii numărul 1 ai televiziunii. Online-ul nu mai este o anexă a televiziunii şi printului.
Conţinutul nu poate fi mutat pur şi simplu dintr-o parte in alta, oricât de logic şi uşor ar părea. O ştire în format video de televiziune are nevoie de subtitrare pentru a fi utilizată pe mobil, un  text de ziar are nevoie de elemente suplimentare pentru a avea succes online.

Dragoş Stanca, managing partner ThinkDigital
Invazia fake news
Think Digital Group este „a digital powerhouse”, furnizor de servicii de media şi marketing precum şi educaţie şi organizator de evenimente
Ar trebui sa învăţăm de la platformele globale. Se produce o schimbare majoră în business – informaţiile sunt noul petrol, tehnologia este echivalentul rafinăriei. Cele mai mari companii sunt acum cele din tehnologie, începând cu 2006, companiile de tehnologie au preluat primele locuri in topuri.
Disruption – eveniment, problemă care întrerupe un eveniment, o activitate, proces sau „model de business”.
Marile companii de tehnologie nu au infrastructură sau logistică: Uber nu are vehicule, Airbnb nu are hoteluri, etc.
Ecosistemul Google este proiectat pentru colectarea de date.
Google – Project Loon Baloon: refacererea reţelei celulare în Puerto Rico post uraganul Maria, cu avantajul de a-şi mări reach-ul în zona respectivă.
Facebook: exemplul cu anunţul că ai un copil: toate persoanele din jurul tău pe facebook sau IRL vor fi tăguite corespunzător. Nu este de mirare astfel că Facebook pare să ştie mult mai multe despre noi.
Piaţa totală de marketing în România este de 350 milioane de euro, sumă pe care Facebook o strânge în aproximativ 3 ore.
Confuzia între medium şi media. Internetul nu este media, este un mediu prin care avem acces la anumite servicii. Publisherii investesc extrem de multe resurse pentru a produce conţinut de calitate.
Media: povestea ajunge la public printr-un filtru – newsroom-ul. Pe internet ştirile ajung direct la public, fără un control moral. În advertising, clientul trecea prin publisher care modera conţinutul. Nu şi pe internet.
Advertising: |Google spune că jumătate din videourile si reclamele publicate nu sunt văzute. Pe Facebook un post are şansa de a fi remarcat în doar 1,6 secunde.
Ni se aminteşte parabola broaştei fierte: dacă o pui în apă fiartă va sări imediat, dacă însă încălzeşti apa treptat, broasca nu va sesiza şi va sfârşi fiartă. Este o comparaţie cu ce s-a întâmplat cu media tradiţională, dar nu este întrutotul adevarată.
Omul se deosebeşte de animale nu prin inteligenţă, ci prin abilitatea de a crede şi a crea poveşti fictive. Mark Twain a spus: „Nu lăsa niciodată adevărul să stea în calea unei poveşti bune”.
Nu toate poveştile de ficţiune sunt împărtăşite de toată lumea, dar este adevărat într-un singur caz. Şi nu este vorba de religie ci de bani, Dragoş face aici referire la autorul cărţii „Homo sapiens”.
Piaţa digitală din S.U.A. este împărţită intre Google şi Facebook, restul având un cuantum de sub 30%.
Fake news, definiţie – amestecul de evenimente reale sau credibile pentru a genera trafic sau a crea propagandă. Aici apare şi spiritul de turmă, în care o persoană fară un background adecvat va spune: dacă toţi cred, asta înseamnă că este adevarat. Ecosistemul fake news este completat si de reclame false. În România există Legea nr. 158/2008 care pedepseşte publicitatea înşelătoare.
Google şi Facebook au început să lupte şi ei, culmea, împotiva fake news.
Sfaturi de urmat: advertiseri – aplicaţi principii etice; publisheri – focalizaţi-vă pe conţinut, cititorul să fie pe primul loc; cititori – raportaţi conţinutul fals şi fiţi gata să plătiţi pentru conţinut de calitate.

Anca Ungureanu, identity and comunication director, Unicredit Bank România
Barometrul minţilor creative
Platforma a luat naştere în 2016. Au publicat în colaborare cu DOR („Decât o revistă”), Ghidul antreprenorului creativ. Au creat platforma Romanian stories, în care găsim poveşti ale creativilor din diverse industrii.
Rezultatele unui studiu iniţiat de BMC, spun: Doar 10% din antreprenorii intervievaţi consideră  contextul economic prielnic afacerii lor. 45% iau în considerare extinderea afacerii. 47% din afaceri încearcă să mai facă investiţii.
Obstacole întâmpinate: resursele umane calificate 29%, legislaţia în continuă schimbare şi defectuoasa 22%; obstacolele în înaintarea afacerilor: proceduri greoaie: 47%.
Finanţarea: Online şi mobile banking 34%, autofinanţarea 32% pentru că le este frică de împrumuturi bancare.
Intenţia de a angaja personal: 66% urmează să facă angăjari; generaţia avută în vedere la angajare: 16-30 ani.

Cam atât am reţinut. Nu pentru că celelalte comunicări ar fi fost mai puţin importante ci dimpotivă, am fost prea atent şi am uitat să scriu!

Primii zece din Top Social Brands, ediţia 2017
Prima mea participare la Top Social Brands are loc la cea de-a noua ediţie a evenimentului, care a avut loc în cadrul elegant al ARCUB, pe strada Lipscani. Anul viitor va fi deci o ediţie aniversară! Am notat câte ceva, atât cât am putut şi sper că lucrurile cele mai relevante. Începem cu prima sesiune.

Cum schimbă social media regulile în marketing? 

Mugur Pătrașcu, fondator ScreenNative
Market share-ul investițiilor arată că televiziunea are o felie mare, arătând încrederea în TV și neîncrederea în internet (doar 20%) . Dinamica internetului este similara cu a țării. Cehia, cu un PIB comparabil cu al României și populație pe jumătate, are investiții de patru ori mai mari în marketingul digital.
Trendul este clar, brandurile și agențiile investesc pentru a ajunge la oameni. Reach-ul organic este în scădere.
Începând cu apariția blogurilor, brandurile au început sa se orienteze spre viitorii influenceri, văzând potențialul. Sunt oameni care își cresc în mod activ comunitatea, investind în imaginea personală, devenind influenceri și intrând în atenția brandurilor.
Este o discrepanta foarte mare între mijloacele de care dispune un brand și un activist social media, dar brandul nu se potrivește cu mediul social media, nu au reușit să-l înțeleagă, astfel încât se bazează pe bloggeri/vloggeri pentru aceasta.
„Brandurile cauţionează mizeria”. Modul în care se distribuie banii astăzi pe medii nu are legătură cu accesul oamenilor le medii ci cu monopolul pe conținut.
Social Media este despre mixul de comunicare. Specialiștii de social media se transforma în alchimişti ai combinațiilor câștigătoare. Trebuie să nu renunțăm la experienţa pe zona socială. Specialiștii social media sunt puțini și nu vor avea probleme în colaborarea cu brandurile, dimpotrivă, „se vor călca pe picioare”.

Ioana Sigarteu, SEE social media supervisor, Samsung Electronics
Samsung se concentrează pe 4 rețele social media: Facebook, YouTube, Twitter și Instagram
74% din traficul pe 2017 a constituit componenta video. Samsung a postat peste 150 de videoclipuri în acest an. Producţia video: comunicarea video generată de produs și spoturi create special pentru social media, traduse în beneficii pentru consumator dar și cu conținut ca how to's şi tutoriale.
Cei trei piloni ai conţinutului: „always on”, „proud to own” – mândria de a deține un dispozitiv Samsung şi proiecte globale și locale, înglobând inovație, „corporate citizenship” și conținutul generat de influenceri globali și locali. Vezi campaniile #DoWhatYouCant, #UnboxYourCity şi
„Samsung galaxy: The rest of us” featuring Casey Neistat.

Andreea Blejan, digital manager, Premier Restaurants România
În Marea Britanie și ţările nordice se folosește cel mai mult comunicarea digitală.
„Delicious feel-good moments” este deviza comunicării online la McDonald's. Primul happy meal, activarea la care ai participat și ai câștigat ceva, toate aceste momente creează experiența cu un un brand.
On-line-ul... ca off-line-ul. Experiența în comunicarea digitală trebuie să fie la fel de bună ca și cea din off-line.
Oamenii pe care oamenii în ascultă: toată lumea vorbeşte despre influenceri, se pune accent mare pe ei.
Campanii: activarea „Back to 1955” pe WhatsApp. Au rezultat 80 de ore de conversații pe chat.
Ce urmează? Experimentăm viitorul; regândim experienţa clientului și creăm în continuare momente plăcute.

Andrei Ungureanu, digital content manager, Coca-Cola România
Idei despre social media, valabile oricând: social media este o fereastră digitală între oameni, idei, branduri și relațiile între ei.
Este relevant pentru mine ce văd în feed? Este o competiție continuă pentru atenţie, pentru calitatea postărilor sau găsirea de conversații cu care să rezonezi.
Comunicarea în online pentru un brand are sens, dacă ajută obiectivele de business. Totuşi, cam 10% din comunicare este alocată învățării şi testării pe audienţă a unor platforme noi de comunicare. Obiectivul este aici lecțiile învățate.
Conținutul creat de brand: trebuie să găsești funcția pe care conținutul să o aibă pentru comunicarea ta. Este conținutul funcțional, entertainment, conversaţional sau doar o reclamă ca oricare alta?
Să mergi între oameni și idei și toate lucrurile se schimbă.
Bula mea poate să nu fie a altcuiva, trebuie sa încerci sa gândești şi în afara comunităţii.

Roxana Memetea, managing partner, DDB România 
Roxana a prezentat trei trenduri ale online-ului.
1. Nevoia de privacy: Social Media devine invizibila, vezi „stories”, WhatsApp, Facebook Messenger şi WeChat.
2. Influenceri: Cu ajutorul influencerilor brandurile pot obține reacții mai intense de la oameni. Brandurile ar trebui sa investească în dezvoltarea de relații de lunga durată şi de ce nu, își pot crea proprii influenceri. Cazul Danone cu #staystrong Brothers.
3. Gândește în imagini acționează prin oameni: În loc de mobile first, urmează mobile only. 80% din trafic este generat de traficul pe mobil, 65% din trafic este generat din live. Bătălia între stories. Au apărut inițial pe Snapchat și au fost preluate de Instagram și Facebook. Este un conținut cu engagement ridicat şi sunt folosite pentru comunicarea în timp real. „Viitorul va fi video” – Mark Zuckerberg

Ana Morodan, influencer și antreprenor online
Cei din nișa de fashion și lifestyle, deşi am început așa, nu mai putem fi niște umerașe. A fost o perioadă simpatică la început, a fost o rampă de lansare. Conţinutul real, cu suflet și emoție, poveşti care nu sunt despre mine, este tendința pe acest an. M-am focalizat pe anumite zone de interes care funcționează pentru mine. Toți suntem mărci personale, competiția este foarte mare și  trebuie sa ieșim în evidenţă cumva. Am găsit câteva lucruri relevante: să comunic coerent, informația să fie concisa. Noile generații nu mai vor sa vadă self-speech-uri.
Relația cu brandul: nu exista one-shot activation care sa aducă awareness. Avem strategia noastră: decât să faceți un advertorial, mai bine investiți în social media, astfel încât publicul să relaționeze cu produsul cât mai autentic.
Cifra mea anuală de afaceri este chiar triplă, comparativ cu a unui influencer cu o comunitate de câteva ori mai mare decât a mea. Suntem întotdeauna aproape de oamenii alături de care am reușit.
Depre over-branding: Deși foloseam Apple, făceam endorsement pentru un telefon cu Android, spunând clar că nu folosesc produsul respectiv, dar arătând avantajele.
Datorită comunității eu câștig mai mult bani, și asta pentru ca sunt alături de ei. „Word of mouth” rămâne foarte important. Ajută mult să faceți teste pe comunitatea voastră, să vedeți cum și când reacționează oamenii.
La finalul campaniei trebuie să fim egali unii cu alții, fiecare are de câștigat. Campania cu Hyundai a fost interesantă, dar am spus de la început că este foarte posibil, ca urmare a campaniei, să nu cumpere nimeni nicio mașină.
Live streaming-ul contează, oamenii văd partea ta autentică.
Brandurile să nu mai încerce să ne controleze conținutul.
Responsabilitatea este să-ți asumi și când o dai în bară.
A fost un timp în care acceptam orice campanie, atâta vreme cât credeam în brand/produs. Am ajuns atât de puternică încât să-i spun unui brand când nu pot accepta o campanie, pentru ca sunt prea multe limitări sau prea multe lucruri impuse.

A doua sesiune a fost o dezbatere pe care am ascultat-o cu atenţie fără să mai notez nimic. În panel au discutat doi dintre prietenii mei (aşa îmi place mie să le spun).

Fiecare vede altceva - dezbatere: client versus agenție versus creatorii de conținut 

Au vorbit: Marian Ionescu, head of social media, GMP PR; Bogdan Epure, social media strategist, Oxygen PR; Raluca Duță, digital project manager, L'Oréal România; Bogdan Tomoiagă, director executiv, Graffiti PR; Diana Mihăilă, blogger, dianamihaila.ro.

Fotografiile mele de la eveniment le găsiţi aici.

Imagine de la a doua sesiune a Food Bloggers Conference - summer 2017
Iată şi notiţele de la a doua sesiune: Chef talks

Nicolai Tand, chef, La Cantine de Nicolai
Orice meserie trebuie să o capeți muncind, înveți foarte multe din greșeli și trebuie sa pui multă pasiune. Trebuie să știi sa ai stil, sa înveți să fii liber, să fii responsabil, sa faci economii. Mama niciodată nu arunca roșiile prea coapte, făcea un sos, ceva. În bucătărie nu se aruncă nimic.
Bucătăria noastră, a părinților noștri este bună, trebuie să ascultam bine și să o luăm de la capăt cu lucrurile clasice și apoi sa începem sa ne definim direcția și să pornim pe drumul nostru.

Nicu Lică, executive chef, JW Marriott Bucharest Grand Hotel
Este posibil să am cea mai mare echipă din România. De opt ani de zile sunt responsabil pentru aceasta echipă. Trebuie să fii un foarte bun organizator.
Am angajat din toate categoriile, nu foarte mulți au reușit sa rămână. Dacă vii într-o perioadă aglomerată, ai o imagine mai clară a ceea ce presupune a fi chef. Trebuie să-ți placă foarte mult și să-ți dorești să faci meseria asta. Şi la noi, în momentele aglomerate, este nebunie. Ar trebui să se vadă și ce se întâmplă în bucătărie, în spatele uşilor, nu doar imaginea frumoasă de la televiyor, de exemplu. Am un nucleu de oameni cu care lucrez de foarte mult timp, dar trebuie să creștem oameni. Ei vin ca să învețe, să lucreze, să vadă evenimente de tot felul, noi trebuie sa avem răbdare cu ei, iar ei învață foarte repede.

Jonas Schafer, proprietar, Valea Verde Resort
Chef-ul trebuie să fie o inspirație pentru echipa sa.
În America sunt oameni care nu fac altceva decât să deschidă restaurante, oameni de afaceri desigur. În România încă sunt puțini oameni care fac asta.
Eu am o echipă senzațională, am început de la zero. De 11 ani, fiecare bucătar sau bucătăreasă lucrează alături de mine. Sunt toți acolo, nu a plecat nimeni. Preocuparea mai mare pentru mine nu o reprezintă oamenii, ci a găsi ingredientele necesare pe piață. Managementul operațional este foarte important pentru noi. Ai 70 de oameni la masă și nu mai este curent... Sunt, de asemenea, probleme de logistica și personal care trebuie gestionate.

Andra Constantinescu, blogger la Menta & Rozmarin
Am fost întrebată de multe ori: când îmi deschid un restaurant? Am răspuns că probabil niciodată.
Cum este să fii private chef în Londra? Este puțin diferit faţă de munca în restaurant. Ca private chef merg și gătesc în casele oamenilor, de fiecare dată în altă casă. Dacă este un meniu mai complicat, îmi aduc aparatura de acasă, dar în principiu folosesc ce se află în bucătăria lor.
Atenția mea nu este doar în faţa aragazului, trebuie să discut cu oamenii... este întotdeauna o provocare, dar sunt împliniri pe măsură. Odată am fost aplaudați ca la operă, 2 minute.
Când am început să lucrez, am făcut-o printr-o agenție, selectam câteva meniuri iar clienții alegeau. Am gătit pentru oamenii din cadrul agenției inițial și am fost evaluată. După ce am primit aprobarea de la ei, am fost listată pe site. În acest sistem controlez tot procesul: probe de temperatură, frigidere mobile... de la ingrediente şi până la produsul final.

Robert (Vlad) Petrescu, câștigător MasterChef 2017
Unii spun că dacă am câștigat MasterChef aş fi și bucătar. Am fost chemat să fiu chef la un restaurant; patronii au fost foarte încântați și au zis, ok, hai sa facem consumul și reţetarele... Lucruri despre care nu aveam habar! A fi chef nu este aşa de ușor pe cât se crede. Bucătăria nu este doar gătit.
Eu nu mi-am deschis un restaurant, în schimb mi-am deschis o rulotă de street food şi mi se pare că este necesară o revoluție în mâncarea noastră. Nu vinzi doar mâncare, este şi o joacă. Să nu uităm că street food în România a început de la țigăncile care vindeau mere glazurate și semințe la cornet. Oricine ar putea face asta și chiar este nevoie.
Despre meniu şi solicitare: dacă ești la un festival la care vinzi sute de porții, trebuie să micșorez meniul. Dacă este ceva restrâns, pot face față la un meniu mai larg.
Nu am pretenția că sunt chef. Înainte de concurs ştiam sa gătesc cât de cât. Am învățat să gătesc de la Jamie Olliver.
Pe mine m-a ajutat foarte mult MasterChef, am fost la un festival și am avut două cozi la food truck.

Moderator: Florin Itu, Crazy Mother Cooker

La a treia sesiune nu am mai scris. Să spunem că le-am acordat vorbitorilor întreaga mea atenţie sau, dacă vreţi, eram şi puţin obosit.
After party-ul de la Hard Rock Cafe Bucharest a fost, ca sa ramân în tema conferinţei, cireaşa de pe tort.
Fotografiile făcute de mine, cu smartphone-ul (fără mari pretenţii deci), le găsiţi aici.